În primul rând trebuie să înțelegem de ce am acumulat țesut adipos în această perioadă.

Sărbatorile de iarna sunt, de obicei, sărbătorite cu alimente cu un indice glicemic mare, de exemplu: cozonac, plăcinte, sarmale (ce includ, de regulă, și orez), salate de beouf sau vinete acompaniate de o felie de pâine.

Ce este indicele glicemic și insulinic.

Indicele glicemic a alimentelor este ușor diferit de răspunsul insulinic al individului. Indicele glicemic măsoară capacitatea carbohidraților de a crește glicemia, pe o scară de la 0 la 100, pe când raspunsul insulinic măsoara cantitatea de insulină secretată de pancreas pentru a facilita intrarea energiei ingerate în celulă. Acest răspuns insulinic poate fi diferit în funcție de ora din zi, dacă este pre/post mergător activității fizice și în funcție de rezistența la insulină.

Rezistența la insulină se manifestă vizual printr-o acumulare de țesut adipos visceral (sub peretele abdominal) și fiziologic printr-o stare de oboseală manifestată, în general, după masă.

Ce trebuie să facem?

Trebuie să trecem de la alimente cu un indice glicemic mare la alimente cu un indice glicemic scăzut.

Dacă pâinea albă are un index glicemic de 70, varza, ciupercile, ceapa, ardeii au un indice glicemic de 10.

Pentru a slăbi este necesară înlocuirea carbohidraților simpli cu carbohidrați complecși sau altfel spus carbohidrați ce se digeră lent (datorită fibrelor).

De exemplu, pentru a coborâ indexul glicemic al unei mese ce include 200g de orez alb (I.G. 64) putem adăuga 200g de salată de legume (I.G. 10). Păstrând proporțiile de 50%/50% și înmulțind 0.5 cu 64, respectiv 10 cu 0.5 ne rezultă un indice glicemic de 37.

Cu cât alimentele ingerate au index glicemic mai mare, într-o situație generală, pancreasul va secreta mai multă insulină. O creștere bruscă a glicemiei va creea o senzație de somnolență prin scăderea nivelului de cortizol, iar la scurt timp prin producția internă puternică de insulină va apărea iar senzația de foame prin scăderea glicemiei prea mult și necesitatea organismului de a restabili echilibrul.

Echilibrul insulină/glucagon:

Insulina și glucagonul sunt 2 hormoni în relație antagonică. Insulina secretată de pancreas scade glicemia, pe când glucagonul secretat de ficat crește glicemia. Insulina este un hormon anabolic, pe când glucagonul este un hormon catabolic.

Glucagonul alături de celelalte catecolamine stimulează lipoliza, glicogenoliza sau altfel spus desfacerea țesutului gras și a glicogenului și transformarea acestora în energie.

Acești 2 hormoni fiind antagonici, prezența insulinei inhibă prezența glucagonului.

3 metode ușoare:

-Stabilirea meselor la ore fixe și evitarea gustărilor – pentru a îi da organismului timp să trimită energia necesară digestiei spre alte funcții, pentru formarea unei ciclicități temporale a secreției de hormoni.

-Evitarea carbohidraților simpli- pentru a sintetiza glucagon și a descompune acizii grași

-Ultima masă să fie preferabil până în ora 19:00-20:00 si bogată în proteine- Ora mesei contează deoarece din cauza secreției de cortizol acumulate pe parcursul zilei aceleași alimente au o secreție insulinică diferită.