Ce și cât mâncăm este la fel de important cu momentul din zi în care ne alimentăm.

Regula 8/16 ore sau altfel spus postul intermitent alternează 16 ore de repaus alimentar cu 8 ore în care ne alimentăm. Poate fi și o alternare de 12 cu 12 ore, în care cele 3 mese se vor situa în acest interval: între orele 7 și 19.

Experimentele de laborator realizate pe șoareci au relevat faptul că subiecții supuși acestui experiment (de a se alimenta doar într-un interval de 8 ore), chiar dacă mâncau același număr de calorii cu ceilalți, au fost protejați de obezitate, inflamație, diabet și afecțiuni hepatice.

De ce funcționează?

Prin scăderea intervalului alimentar scade nivelul de insulină secretat de pancreas și crește nivelul glucagonului, cortizolului, hormoni tiroidieni și catecolaminelor pentru a descompune trigliceridele în acizi grași care mai târziu pot fi transformați în cetone pentru a furniza energie.

În timpul repausului alimentar crește secreția de hormon de creștere (glanda pituitară anterioară) ce este stimulată de somn, stres, efort fizic dar mai ales de niveluri scăzute de glucoză. HGH (hormonul de creștere) prezintă beneficii importante în menținerea, dezvoltarea și vindecarea țesuturilor în creier și alte organe. HGH are efecte benefice în dezvoltarea masei musculare și scăderea nivelului de țesut adipos.

Crește secreția de BDNF (brain derived neurotropic factor) ce este un hormon ce ține de dezvoltarea unor noi celule nervoase și menținerea integrității funcționale a creierului.

Se inițiază autofagia celulară pentru repararea celulară, în care celulele se hrănesc cu părțile disfuncționale și le elimină.

Ce ne facem cu senzația de foame?

Senzația de foame este asociată cu producția unui hormon numit grelină (de către stomac și tractul gastrointestinal), iar senzația de sațietate de către un hormon numit leptină.

Studiile pe oameni supuși unui post negru multiple zile au arătat că secreția de grelină a scăzut, iar contrar primei impresii că acestora ar fi trebuit să le fie din ce în ce mai foame, și acestora le era din ce în ce mai puțin foame chiar dacă nu mai se alimentaseră de 3 zile. Secreția de grelină crește la orele din zi în care organismul este obișnuit să primească hrană. Secreția de grelină dă de asemenea nevoia de senzația de a ingera alimente sărate. Sodiul fiind esențial în transmiterea impulsului nervos electric, buna funcționare a inimii, iar nivelulurile scăzute de sodiu sunt asociate cu creșterea incetinită, creșterea rezistenței la insulină, și la creșterea stresului oxidativ din mitocondrii ce duce la creșterea în greutate.

Este important să se mențină un echilibru de sodiu în funcție de tiparul efortului fizic, temperatura mediului ambient, și a alimentației. Nivelurile scăzute de insulină duc la o excreție renală sporită.

Știați că:

-Curentul electric nu se transmite prin apa DISTILATĂ deoarece este lipsită de ioni conductori.